Recenzie de carte "Povestea ta a inceput demult"

La început de 2022 am terminat ”Povestea ta a început demult” – Cum să vindeci traumele familiale moștenite, scrisă de Mark Wolynn. O carte pe care o recomand tuturor celor care vor să descopere modalități prin care să-și exploreze bagajul transgenerațional și să înțeleagă mai profund de ce spunem sau auzim deseori spunându-se că ducem cu noi și traumele străbunicilor, bunicilor și părinților noștri. Am subliniat mult citind-o, am făcut pauze pentru a digera și procesa informațiile și am lucrat o parte dintre exercițiile practice cu care autorul încheie multe capitole.

Departe de a se prezenta ca un panaceu sau de a oferi rețete pentru vindecarea traumelor suferite, cartea lui Mark este plină de inisght-uri și ”Aha moments” potrivite atât pentru cei care sunt într-un proces de psihoterapie, cât și pentru cei interesați de autocunoaștere și dezvoltare personală. Este și una dintre cărțile recomandate de Dr. Gabor Mate, alături de alte cărți scrise de autori cunoscuți în lumea psihotraumatologiei. Cu fiecare exercițiu sau exemplu de studiu de caz din carte poți să îți antrenezi capacitatea de a-ți pune întrebări și de a descoperi pe care dintre tiparele transgeneraționale ți le-ai însușit în creșterea și dezvoltarea ta. Simpla lectură poate fi terapeutică și poate să te susțină în procesul tău de autocunoaștere

Istoria pe care o ai în comun cu familia ta începe înainte ca tu să fi fost măcar conceput. În cea mai timpurie formă biologică a ta, aceea de ou nefertilizat, deja ai în comun un mediu celular cu mama și cu bunica ta. Când bunica ta era însărcinată în 5 luni cu mama ta, celula precursoare a oului din care tu te-ai dezvoltat era deja prezentă în ovarele mamei tale. Asta înseamnă că înainte chiar ca mama ta să se fi născut, mama, bunica și primele urme din tine se aflau toate în același corp – 3 generații care împart același mediu biologic.

“Din momentul concepției, experiența trăită în pântecul matern ne modelează creierul și pune bazele personalității, temperamentului afectiv și capacității de gândire superioară.” Avem așadar o memorie celulară în care sunt stocate toate emoțiile noastre puternice, dar și ale generațiilor de dinaintea noastră.

Elementul central de la care autorul pornește în explorarea bagajul transgenerațional este limbajul nucleu. Și aici m-a cucerit: mi-a plăcut mult și am rezonat cu modul extrem de prezent și activ de a asculta cuvintele cu care oamenii își îmbracă poveștile de viață și simptomatologia din cauza căreia suferă în prezent. Imagini, metafore, cuvinte cheie puternice, care răsună prin toți porii. Ascultare activă cu toate simțurile prezente și un antrenament către a auzi dincolo de poveste și a identifica cele mai puternice cuvinte care compun și descriu cele mai puternice frici. ”Limbajul nucleu ne ajută să rostim amintirile care au rămas nerostite”, și avem cu toții nevoie ”să ascultăm în schimb ceea ce nu poate fi spus și care este peste tot, în vorbire, în acțiuni, în vise și în corp.”

Autorul descrie și care sunt elementele care formează limbajul lui nucleu ”singur, neajutorat și distrus”: “Ceea ce am învățat din propria mea experiență, formare și practică clinică este că răspunsul poate să nu se afle atât în povestea noastră proprie, cât în poveștile părinților, bunicilor și chiar ale străbunicilor noștri. Cele mai recente cercetări științifice ne spun și ele că efectele traumelor pot trece de la o generație la următoarea. Durerea nu întotdeauna se dizolvă de la sine sau se diminuează cu timpul. Chiar dacă persoana care a suferit trauma originară a murit, chiar dacă povestea lui sau a ei rămâne scufundată în ani și ani de tăcere, fragmente de experiență de viață, amintirea și senzațiile corpului pot rămâne vii.”

Așa cum Franz Ruppert identifică 3 categorii majore de traume și Mark Wolynn vorbește despre 4 teme inconștiente care întrerup fluxul vieții:

• Am fuzionat cu un părinte
• Am respins un părinte
• Am suferit o ruptură a legăturii primare cu mama
• Ne-am identificat cu un alt membru al sistemului nostru familial, altul decât părinții.

Oricare dintre aceste experiențe se pot încadra în trauma de identitate sau de iubire, și au un impact major în sfera vitalității, identității, a contactului cu sine și în autoreglarea emoțiilor. Autorul descrie și oferă multe exemple din toate cele 4 teme majore care să ne ajute să pornim în explorarea bagajului nostru transgenerațional și ne ghidează drumul pas cu pas. Și mai mult decât atât „nu trebuie să va faceți griji că răspunsurile voastre sunt corecte sau greșite”. Orice răspuns și oricâtă deschidere și curiozitate simți este punctul de pornire și suficient pentru a demara un astfel de proces.

Chiar dacă în realitatea unui proces obișnuit de psihoterapie procesarea experiențelor traumatice poate să dureze ceva timp (în funcție de factorii de protecție și de susținere de care fiecare dispune, versus cei de risc și de vulnerabilitate) și în multe dintre exemplele autorului oamenii (par că ) au avut un insight puternic și o recuperare rapidă a Eului lor sănătos, tot recomand cu multă căldură această carte și sunt bucuroasă că este scrisă într-un limbaj atât de accesibil și potrivit oricui simte nevoia să pună lumina pe interior și pe istoria de viață a familia de origine.

În ultimul capitol autorul vorbește despre ritualuri de vindecare, care iau forma unor fraze personale / mantre pe care să ți le spui sau ale unor exerciții practice. Poate nu o să te regăsești prea mult în ele sau unele ți se vor potrivi mânușă. Este ok în oricare dintre variante. Direcția este cea bună în teoria, exemplele și exercițiile din această carte. Tocmai de aceea te sfătuiesc să fii deschis și să o citești cu ochii tăi, cu simțurile tale și cu povestea din mintea și din corpul tău. Atenția pe interior, asocierile pe care spontan sau cu intenție o să le ai, descoperirile care te vor vizita, visele și reacțiile corporale când o sa faci exercițiile din carte, toate te vor ghida în ritmul tău către tine așa cum ești azi, cu răni și suferințe, unele transmise transgenerațional, și deopotrivă cu resurse și capacități sănătoase.

”Secretul cel mare este că o iubire cuprinzătoare abia așteaptă să fie dezgropată în tot acest timp. Este iubirea dată mai departe de cei care au trăit înaintea ta, o iubire care insistă ca tu să îți trăiești viața deplin fără să repeți greșelile și necazurile din trecut. Este o iubire adâncă. Este o iubire tăcută, o iubire atemporală care te conectează cu tot și cu lumea. Este un leac puternic”.